Andronache Vasile

Nume: Andronache
Prenume: Vasile
Data naşterii: 13 decembrie 1925
Locul naşterii: Horodnic de Sus, jud. Suceava
Data arestării: 29 iunie 1948
Studii: Academia Comercială (1946-1948)
Condamnare: 3 ani închisoare corecţională+6 luni internare administrativă
Locuri de detenţie:
Piteşti (?-7 iunie 1950)
Gherla (7 iunie 1950-18 septembrie 1951)
Bicaz (?-2 martie 1952)

Destin:

Puţinele informaţii biografice disponibile până în acest moment nu ne ajută să lămurim motivele din spatele angajării lui Vasile Andronache în acţiunea violentă de la Piteşti încă din primele ei zile. Tot ceea ce ştim despre el este că era originar din Horodnic de Sus şi tatăl său era decedat la momentul arestării. În liceu a făcut parte dintr-o unitate de pregătire pentru înscrierea în Frăţiile de Cruce alături de Gheorghe Reus, dar nu ştim dacă şi-a continuat activitatea la facultate (Andronache era înscris la Academia Comercială).

Peste vară a stat o bucată de timp în camera 1-corecţie, unde este amintit de Aristotel Popescu, dar nu ştim care îi era poziţia în acea perioadă. Andronache apare însă în camera 4-spital în decembrie 1949 în grupul din jurul lui Eugen Ţurcanu şi ia parte la obţinerea de informaţii de la Alexandru Bogdanovici, după care, odată cu declanşarea violenţelor, îl regăsim chiar în comitetul instituit de Ţurcanu. Chiar şi documentele din procesul „Ţurcanu Eugen şi alţii” îl amintesc printre ajutoarele acestuia în toată perioada decembrie 1949-iunie 1950, corespunzătoare şederii sale în Piteşti. Nuti Pătrăşcanu susţine că Andronache a fost unul dintre cei implicaţi în moartea lui Cornel Niţă, când a dat o declaraţie despre activitatea anticomunistă a victimei, alături de alţi lideri din cameră. Una dintre victimele sale a fost Constantin Barbă, torturat în 4-spital la sfârşitul lui ianuarie 1950. Andronache, alături de ceilalţi membri ai comitetului de agresori, l-a imobilizat pe Barbă pe masă pentru a fi lovit la tălpi, iar ulterior a participat la lovirea lui cu cureaua şi ciomagul, în timp ce victima era obligată să alerge printr-un „coridor” desenat de aşezarea agresorilor.

Vasile Andronache a fost unul dintre personajele pe care s-a bazat Alexandru Popa în încercarea de a implementa sistemul violent la Gherla, imediat după cele două transferuri de studenţi „piteşteni” din iunie 1950. Andronache a participat chiar la discuţiile din camera 99 ale grupului Popa-Puşcaşu-Bogos-Livinschi-Negrilă-Toldişan, cel care preluase iniţiativa în acest sens. A fost repartizat la camera 102, unde conducea demascările împreună cu Vasile Puşcaşu. Mai mult decât atât, după ce în prima jumătate a lui iulie Puşcaşu a fost trimis la camera 97 pentru a fi tratat în izolare de sifilis, Andronache a devenit şeful camerei 102. După scoaterea deţinuţilor în ateliere pe scară largă, Andronache a fost trimis de Popa „Ţanu” ca secretar la atelierul de ţesătorie casnică, unde a strâns informaţii de la alţi deţinuţi. Unii agresori spun că înainte de eliberare a fost pregătit să acţioneze ca informator şi în libertate, dar nu avem dovezi că acest lucru s-ar fi întâmplat în realitate (în cazul altor persoane aflate în aceeaşi situaţie, declaraţiile au fost infirmate de alte documente). Mai mult decât atât, Andronache nu s-a eliberat în 1951, când credeau agresorii, ci a primit o prelungire a pedepsei de 6 luni internare administrativă, pe care a efectuat-o în colonia Bicaz. A ieşti abia pe 2 martie 1952.

Fisa matricola penala Vasile Andronache
Fisa matricola penala verso Vasile Andronache
Fisa matricola penala Vasile Andronache (2)
Fisa matricola penala verso Vasile Andronache (2)
Introdu adresa de e-mail pe care
vrei sa primesti neweletter-ul
youtubefacebookwordpress